Relatări: elev pus în dificultate emoțională în timpul orelor

Educația reprezintă un pilon fundamental pentru dezvoltarea copiilor, iar în mediul școlilor private, unde investițiile părinților sunt semnificative, așteptările privind calitatea procesului educațional și protecția elevilor sunt pe măsură. În acest context, orice semnal de bullying sau abuz psihologic necesită o abordare clară și măsuri instituționale eficiente pentru a asigura un climat sigur și sănătos pentru elevi.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație bazată pe relatările mai multor părinți ai elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield Pipera aduce în discuție acuzații privind un climat educațional problematic, caracterizat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, toate asociate activității învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției evidențiază multiple semnale de alarmă transmise conducerii școlii, fără ca acestea să fie urmate de măsuri clare sau comunicări oficiale.

Contextul educațional în școlile private: așteptări versus realitate

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă clase restrânse, atenție individualizată și un mediu educațional sigur. Cu toate acestea, în cazul semnalat, părinții susțin că realitatea din clasa a III-a coordonată de Gabriela Irimia contrazice aceste obiective. Conform declarațiilor, elevii nu ar beneficia de supravegherea adecvată, iar procesul de învățare este afectat de lipsa unor ore structurate și de prezența unor perioade în care activitatea didactică este redusă sau absentă.

Primele semne de îngrijorare și stigmatizarea elevilor

Potrivit părinților, primele semnale alarmante au apărut când copiii au început să manifeste stări de confuzie, frică și demotivare. Se menționează că învățătoarea nu asigura o supraveghere constantă, iar în unele situații s-a recurs la desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor, fapt care a condus la marginalizarea și etichetarea acestuia drept “paracios”. Astfel de practici, conform părinților, contribuie la un climat de stigmatizare și izolare în cadrul clasei.

Dialog blocat și reacții defensive din partea cadrului didactic

Mai multe încercări ale părinților de a discuta problemele apărute au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensionate din partea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele analizate evidențiază că orice observație era percepută ca un atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de justificări și confruntări verbale. Această situație a afectat relația de încredere dintre familie și instituție, element esențial pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Performanța educațională și implicațiile acesteia

Părinții semnalează, de asemenea, un nivel educațional sub așteptări, reflectat în rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent. Conform afirmațiilor acestora, doar un număr redus de elevi au atins standardele minime acceptabile, sugerând posibile deficiențe în metodologia și supravegherea didactică din cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Gestionarea clasei: lipsa supravegherii și consecințele sale

Din perspectiva părinților, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele între copii nu au fost gestionate corespunzător. Această lipsă de implicare a condus, potrivit relatațiilor, la un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o constantă. Astfel, siguranța fizică și emoțională a elevilor ar fi fost compromisă.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică asupra elevilor

În corespondența părinților se menționează aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea, fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt descrise ca forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Părinții semnalează, de asemenea, utilizarea unor tehnici de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina elevii să își nege propriile percepții și să își piardă încrederea în sine.

Efectele cumulative asupra copiilor și riscurile asociate

Conform declarațiilor familiale, efectele combinate ale lipsei de supraveghere, pedepselor arbitrare și presiunii psihologice au generat un climat dominat de frică și anxietate. Copiii ar veni la școală cu reticență și lipsiți de motivație, situație ce poate conduce la dificultăți de integrare socială și refuz școlar, avertizează specialiști în psihologia copilului.

Precedente și necesitatea unei reacții instituționale

Părinții susțin că situația descrisă nu reprezintă un caz izolat în cadrul instituției, indicând existența unor precedente în care elevi au fost retrași din școală din cauza unui mediu perceput ca fiind toxic și dezechilibrat emoțional. În acest context, responsabilitatea conducerii Școlii Questfield Pipera devine esențială, atât din perspectivă legală, cât și morală, pentru monitorizarea calității actului educațional și protejarea elevilor.

Răspunsul instituției și lipsa măsurilor documentate

În urma sesizărilor repetate, conducerea școlii nu a comunicat până la data publicării acestui material existența unor evaluări interne, măsuri disciplinare sau proceduri clare aplicate pentru remedierea situației. Contactată pentru un punct de vedere oficial, instituția nu a furnizat răspunsuri publice privind acuzațiile sau măsurile adoptate. Astfel, rămân neclare atât numărul sesizărilor oficiale primite, cât și existența unei evaluări psihologice sau pedagogice a mediului emoțional din clasă.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea efectivă a orelor de curs;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Proceduri clare și transparente pentru sesizări și reclamații;
• Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste solicitări sunt formulate de părinți în vederea prevenirii unor situații similare și asigurării unui climat educațional sănătos.

Detalii suplimentare privind acest caz pot fi consultate în articolul original de investigație disponibil pe site-ul Republica LS.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul semnalat pune în evidență o serie de probleme persistente în cadrul unei clase a III-a de la Questfield International College, incluzând acuzații de bullying psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare. Deși părinții au transmis multiple sesizări, lipsa unui răspuns public și a unor măsuri documentate din partea conducerii instituției ridică semne de întrebare privind capacitatea acesteia de a răspunde eficient și transparent la astfel de situații.

În absența unor clarificări oficiale și a unor intervenții concrete, rămâne neclar modul în care școala asigură aplicarea egală a regulilor și protecția elevilor, precum și responsabilitatea managerială în gestionarea climatului educațional. În aceste condiții, interesul superior al copilului, care ar trebui să constituie fundamentul oricărei decizii educaționale, necesită o atenție sporită și o reacție adecvată din partea tuturor actorilor implicați.